COLEGIUL
NAŢIONAL
„SPIRU HARET”
PROIECT
DE
DEZVOLTARE
ŞCOLARĂ
TG-JIU
jud. GORJ
I.
PREZENTAREA ŞCOLII
Istoricul şcolii
Colegiul Naţional „Spiru
Haret” din Târgu – Jiu are o vârstă venerabilă şi o istorie
încărcată de fapte mari. Perioadele faste au alternat cu altele
întunecate.
Începuturile învăţământului public
din Gorj şi deci, ale şcolii noastre, se petrec în prima
jumătate a secolului al XIX-lea în condiţiile aplicării
Regulamentelor Organice (din 1831 în Ţara Românească, din 1832 în
Moldova), care prevedeau înfiinţarea de şcoli naţionale în
fiecare reşedinţă de judeţ.
În 1832 se deschid cursurile
Şcolii Publice din Târgu-Jiu pentru 50 de cursanţi. Spaţiul în
care funcţiona şcoala se găsea pe uliţa
Măldărăşoaia.
Întâiul dascăl al Şcolii Normale din
Târgu – Jiu a fost tânărul profesor bucureştean Costache Stanciovici
Brănişteanu. Cursurile au fost inaugurate îndată după
Paştele anului 1832.
Şcoala Naţională
din Târgu – Jiu a avut chiar de la înfiinţare două atribuţii:
să-i pregătească pe cei care urmau să devină
învăţători la şcolile săteşti şi să
controleze activitatea celorlalte instituţii de învăţământ.
Din 1838 se introduce sistemul recrutării candidaţilor de
învăţători. În 1844 Şcoala Naţională era
consemnată cu numele de Şcoala Normală.
În 1923 se construieşte
actualul local. Şcoala este inaugurată în 1925. Placa de marmură
montată în holul central îi prezintă posterităţii pe
ctitorii destoinici ai acestei contrucţii.
În 1937 se construieşte amfiteatrul
Colegiului.
La începutul anilor 30 este una
dintre cele mai bine dotate şcoli de profil din ţară. Din 1932
Şcoala Normală poartă numele ctitorului
învăţământului modern din România, Spiru Haret. Până la
declanşarea celui de-al doilea război mondial şcoala a cunoscut
momente de înflorire. Au funcţionat ca profesori personalităţi
remarcabile ale învăţământului gorjean.
Din 1940 clădirea
Şcolii Normale este folosită şi pentru cursurile unei şcoli
de ofiţeri de aviaţie. Din 1941 încep pregătirile pentru
transformarea localului în spital militar. Între 1941 şi 1943 şcoala
a fost militarizată.
Perioada 1945-1946 a fost foarte
grea şi dezastruoasă pentru şcoală.
Localul a fost rechiziţionat pentru
încartiruirea trupelor sovietice. Au fost vandalizate şi distruse
spaţii de învăţământ, instalaţii sanitare,
aparatură de laborator, instrumente muzicale, aparate pentru
gimnastică, etc.
Şcoala a pregătit
dascăli atât în timpul războiului cât şi în primii ani după
aceea. Şi-au continuat studiile la Şcoala Normală din Târgu-Jiu
mulţi elevi refugiaţi din Basarabia.
În perioada 1954 – 1969
instituţia de care ne ocupăm a funcţionat sub denumirea de
Şcoala medie nr. 2, respectiv Liceul nr. 2. Au absolvit aici liceul sute
de gorjeni. Începând cu 1 septembrie 1969 se înfiinţează Liceul Pedagogic
din Târgu-Jiu.
Din anul şcolar 1970-1971
Liceul Pedagogic funcţionează cu clase de învăţământ
primar, învăţământ gimnazial, 6 clase de liceu
(învăţători şi educatoare) şi o clasă de
învăţământ postliceal.
După 1978 se reduce
accentuat numărul elevilor la Liceul Pedagogic.
Învăţământul
capătă o accentuată orientare productivă.
Din anul şcolar 1978-1979 nu
mai funcţionează la Liceul Pedagogic clase de gimnaziu, iar în anul
şcolar următor, planul de şcolarizare pentru clasa a IX-a nu mai
cuprinde nici un loc pentru specializarea învăţători-educatoare.
În 1990 se
reînfiinţează profilul iniţial, cel pedagogic, instituţia numindu-se Şcoala Normală „Spiru
Haret”. În 1999 se transformă în Colegiul Naţional „Spiru Haret”.
În perioada 1999 – 2006 s-au
realizat ample lucrări de reabilitare a spaţiului de
învăţământ. Au fost folosite fonduri din bugetul local şi
în special din surse extrabugetare. Am beneficiat de finanţarea
Băncii Mondiale şi din 2003 în
activităţile de întreţinere şi finanţare a fost
implicat şi Consiliul Reprezentativ al Părinţilor.
Colegiul Naţional „Spiru
Haret” oferă copiilor din judeţ o largă paletă de
specializări: filologie, engleză intensiv, franceză bilingv,
ştiinţe sociale, învăţători-educatoare, bibliotecari-documentarişti,
ştiinţele naturii, matematică-informatică intensiv -
engleză bilingv, matematică – informatică intensiv.
De la transformarea în Colegiu
Naţional şcoala a cunoscut cea mai importantă dezvoltare. Au funcţionat
în fiecare an peste 52 de clase de elevi. În perioada 1999-2003 au fiinţat
58 de clase.În ultimii ani numărul
aproximativ de elevi este de 1480.
Aceştia învaţă în
clasele I – XII. Aproximativ 50% dintre ei au obţinut medii generale peste
9, iar aproximativ 85% medii generale peste 8.
Aşezarea
şcolii; prezentarea contextului geografic
Colegiul Naţional „Spiru
Haret” se află în jumătatea sudică a oraşului Târgu – Jiu,
la circa 1,2 km de centrul oraşului, la 250 m sud de gară şi 200
m de autogară; la 800 m est de cursul Jiului. Este totodată situat la
limita dintre două cartiere: 9 Mai şi cartierul Gării.
Oraşul Târgu – Jiu se
află într-o depresiune intracolinară din Subcarpaţii Getici, pe
cursul mijlociu al râului Jiu. Altitudinea la care se află este de 212 m.
Are o formă alungită pe
direcţia nord-sud şi o tendinţă de extindere pe axa
est-vest. Coordonatele geografice ale oraşului sunt: 23°17´ longitudine
estică şi 45°02´ latitudine nordică.
Clima este
temperat-continentală cu influenţe submediteraneene.
Numărul elevilor din
şcoală (pe clase /total, primar, gimnazial, liceal).
Număr total de elevi: 1462
Învăţământ primar : 8 clase - 194
elevi
|
Clasa |
Nr.clase |
Nr.elevi / clasa |
|
|
I |
2 |
I A |
25 |
|
I B |
20 |
||
|
a II a |
2 |
II A |
25 |
|
II B |
25 |
||
|
a III a |
2 |
III A |
25 |
|
III B |
24 |
||
|
a IV a |
2 |
IV A |
25 |
|
IV B |
25 |
||
Învăţământul gimnazial : 6 clase - 172
elevi
|
Clasa |
Nr.clase |
Nr.elevi / clasa |
|
|
a V a |
1 |
30 |
|
|
a VI a |
2 |
VI A |
26 |
|
VI B |
28 |
||
|
a VII a |
2 |
VII A |
28 |
|
VII B |
30 |
||
|
a VIII a |
1 |
30 |
|
Învăţământ liceal : 1096 elevi
|
Filiera |
Profil |
Specializare |
Nr.clase |
Clasa |
Nr.elevi |
|
A. Teoretica |
Umanist |
Filologie-lb.romana |
4 |
IX |
28 |
|
X |
29 |
||||
|
XI |
30 |
||||
|
XII |
30 |
||||
|
Filologie-lb.engleza intensiv |
4 |
IX |
28 |
||
|
X |
28 |
||||
|
XI |
30 |
||||
|
XII |
30 |
||||
|
Filologie-lb.franceza bilingv |
4 |
IX |
27 |
||
|
X |
30 |
||||
|
XI |
29 |
||||
|
XII |
29 |
||||
|
Stiinte socio-umane |
4 |
IX |
30 |
||
|
X |
28 |
||||
|
XI |
30 |
||||
|
XII |
29 |
||||
|
B. Teoretica |
Real |
Stiintele naturii |
8 |
IX |
28 |
|
IX |
28 |
||||
|
X |
27 |
||||
|
X |
30 |
||||
|
XI |
29 |
||||
|
XI |
30 |
||||
|
XII |
29 |
||||
|
XII |
30 |
||||
|
Matematica-informatica |
4 |
IX |
28 |
||
|
X |
29 |
||||
|
XI |
28 |
||||
|
XII |
30 |
||||
|
Matematica-informatica intensiv |
2 |
X |
28 |
||
|
XII |
24 |
||||
|
Matematica-informatica
intensiv-lb.engleza bilingv |
1 |
IX |
30 |
||
|
C. Vocationala |
Pedagogic |
Invatatori-educatoare |
4 |
IX |
28 |
|
X |
30 |
||||
|
XI |
30 |
||||
|
XII |
29 |
||||
|
Bibliotecari-documentaristi |
3 |
X |
30 |
||
|
XI |
30 |
||||
|
XII |
27 |
Fluctuaţii ale
numărului de elevi
Există o uşoară
fluctuaţie în ceea ce priveşte numărul de elevi. Exemplu:
numărul elevilor în anul şcolar:
2003 – 2004 - 1458 elevi
2004 – 2005
- 1480 elevi
2005 – 2006
- 1462 elevi
Această fluctuaţie,
controlabilă, se datorează:
·
Numărului de clase aprobat prin planul de
şcolarizare (ex. 52 în 2005 – 2006, faţă de 53 în 2004 – 2005);
·
Mişcării elevilor (plecaţi/veniţi);
·
Scăderii numărului de elevi exmatriculaţi
(de la 6 în 2003 – 2004 la un elev în anul şcolar următor);
·
Numărului claselor cu efective mici este mai mic în
2004 – 2005 decât în 2003 – 2004.
Concluzie: numărul elevilor
care studiază la Colegiul Naţional „Spiru Haret” se menţine
ridicat; diferenţele de la an la an încadrându-se între 20 – 22 elevi.
Rata de cuprindere a elevilor în sistemul de învăţământ
Rata
abandonului şcolar – Acest fenomen nu se înregistrează la Colegiul
National „Spiru Haret”.
Rata
repetenţiei – Acest fenomen nu se înregistrează la Colegiul National „Spiru
Haret”.
Corigenţe
Numărul elevilor
corigenţi este mic. În ultimii trei ani şcolari situaţia este
următoarea:
|
Anul scolar |
Nr.elevi corigenti |
Procentaj (%) |
|
2002-2003 |
23 |
1,5 |
|
2003-2004 |
43 |
2,97 |
|
2004-2005 |
14 |
1,03 |
Elevii corigenţi au promovat
în urma susţinerii examenului de corigenţă din sesiunile august
– septembrie.
Frecvenţa:
Frecvenţa la Colegiul
Naţional „Spiru Haret” este bună. Marea majoritate a elevilor
frecventează cu regularitate cursurile. Sunt şi elevi care au
absenţe de la cursuri.
Numărul total al
absenţelor pe ultimii 3 ani :
|
Anul scolar |
Total absente |
Nr.absente motivate |
Nr.absente nemotivate |
|
2002-2003 |
|
|
|
|
2003-2004 |
45629 |
35180 |
10209 |
|
2004-2005 |
48975 |
39597 |
9378 |
Câţiva elevi cu serioase
probleme de sănătate au totalizat un număr important de
absenţe. Considerăm că absenteismul nu este un fenomen
necontrolabil la „Spiru Haret”. Numărul absenţelor nu ne
onorează însă datorită faptului că la Colegiul nostru
învaţă şi se formează o parte din elita viitoare a
judeţului şi a ţării. Ne îngrijorează pentru că
în ciuda apelurilor în vederea diminuării numărului de absenţe
şi a eliminării cauzelor neîntemeiate ale acestora, numărul de
absenţe se menţine ridicat, în comparaţie cu obiectivele pe care
ni le-am propus. Ne îngrijorează pentru că în absenţe îşi
au originea cele mai nefaste consecinţe pentru elevi.
Starea disciplinară
Disciplina se încadrează în
limitele normalului, comportamentul elevilor fiind unul adecvat
instituţiei şcolare în care învaţă. Raportat la indicatorul
medii la purtare, comportamentul elevilor se poate aprecia cu calificativul „F.B.”.
95% dintre elevii Colegiului National „Spiru Haret” au obţinut media 10 la
purtare în ultimii ani.
Procentul elevilor care
trec la niveluri superioare de învăţământ
Elevii Colegiului Naţional
„Spiru Haret” trec în procent de 99,98% la niveluri superioare de
învăţământ.
1.
Elevii claselor a IV-a s-au înscris şi
frecventează în procent de 100% învăţământul gimnazial.
În anii şcolari 2003-2004
şi 2004-2005, datorită cererii insistente formulate de
părinţi s-au constituit şi au funcţionat la Colegiul
National „Spiru Haret” câte două clase a V-a în care au fost cuprinşi
absolvenţii claselor a IV-a (faţă de una cât era în proiectul
planului de şcolarizare).
În anul şcolar 2005-2006
funcţionează o singură clasă a V-a. Cererea pentru
cuprinderea elevilor noştri, absolvenţi ai claselor a IV-a a fost la
fel de mare.
Motivele pentru constituirea unei
singure clase a V-a:
-
numărul insuficient de spaţii şcolare
pentru o cerere aşa de mare;
-
dorim ca în cadrul Colegiului National „Spiru Haret” ponderea
cea mai mare să o aibă învăţământul liceal;
2.
Absolvenţii clasei a VIII-a frecventează
toţi învăţământul obligatoriu. Din aceştia în ultimul
an şcolar foarte mulţi au rămas să studieze la Colegiul
Naţional „Spiru Haret”.
3.
Toţi absolvenţii clasei a X-a (iunie 2005)
îşi continuă studiile în treapta superioară a liceului la „Spiru
Haret” (excepţie cei trei elevi corigenţi la sfârşitul clasei a
X-a).
4.
În proporţie de 99,90% absolvenţii claselor a
XII-a îşi continuă studiile în învăţământul
universitar şi postliceal.
Numărul personalului
din şcoală (personal didactic –
titulari, suplinitori, personal didactic auxiliar, personal nedidactic).
·
Personal didactic:
98
Titulari 71
Detaşaţi 5
Suplinitori 22
din care : învăţători 8 -
titulari 8
·
Personal didactic auxiliar : 13 (3 cu studii superioare)
·
Personal nedidactic : 19
·
Toate posturile sunt
ocupate cu personal calificat (studii corespunzătoare postului) catedrei pe care
îl/o ocupă.
·
Personal didactic auxiliar şi nedidactic este
insuficient
Rata mişcării
personalului didactic
Mişcarea personalului didactic la Colegiul
Naţional „Spiru Haret” este redusă. La sfârşitul anului
şcolar 2004-2005 au plecat 13 profesori şi au venit la începutul
anului şcolar 2005 -2006 15
profesori.
Spaţiul
şcolar/localuri
·
Săli de clasă : 34 (în care elevii învaţă
în două schimburi)
·
Laboratoare : 5
Ø
2 informatică
Ø
1 fizică
Ø
1 chimie
Ø
1 biologie
·
Cabinete : 6
Ø
1 geografie
Ø
1 limba engleză
Ø
1 limba română
Ø
1 religie
Ø
1 matematică
Ø
1 consiliere psiho-pedagogică
·
Sală de muzică
·
Amfiteatru
·
Cantină : 100 de locuri/serie
·
Cămin : 200 de locuri (pentru fete) în 24 de camere
·
Bibliotecă : - peste 25.000 de volume
- sală de lectură – 20
de locuri
- publicaţii periodice din
ţară şi străinătate
·
Sală de sport modernă
·
2 baze sportive
Laboratoarele de informatică
sunt dotate cu:
Ø
conectare permanentă la Internet prin fibră
optică;
Ø
două reţele formate din 25 PC Pentium 4;
Ø
12 PC K 7;
Ø
5 imprimante;
Ø
2 scanere;
Ø
Windows XP;
Ø
Office 2003;
Ø
Soft multimedia.
Starea
clădirilor
Starea clădirilor este
bună şi foarte bună. Au contribuit la aceasta:
·
Recondiţionarea corpului principal al
Instituţiei în cadrul Programului de reabilitare – şcoli – colaborare
cu Banca Mondială. Au fost reabilitate 12 săli de clasă, dotate
cu mobilier modern, refăcută şarpanta de la clădirea
principală, recondiţionat exteriorul clădirii.
·
Construirea unui grup sanitar modern, şarpanta
sălii de sport, igienizarea sălii de sport (interior, exterior),
racordarea la o nouă centrală termică a căminului,
cantinei, sălii de sport, igienizarea şi modernizarea bibliotecii(finanţare
de la Consiliul Local).
·
Restaurarea Amfiteatrului Colegiului, holului central,
cancelariei, holului cancelariei, realizarea lambriului în Amfiteatrul,
cancelarie, hol.
·
Recondiţionarea holului din Pavilionul B, reparaţii, înlocuiri
tocării ferestre, etc. (din fonduri extrabugetare).
·
Fonduri extrabugetare (în ultimii 3 ani):
|
Anul scolar |
Fond (ROL/RON) |
|
2003 |
2.277.747.000 ROL |
|
2004 |
2.702.774.000 ROL |
|
2005 |
3.250.620 RON |
|
|
TOTAL: 3.748.672,1 RON
|
Fonduri de la Bugetul local:
|
Anul scolar |
Fond (ROL/RON) |
|
2003 |
21.575.854.000 ROL |
|
2004 |
29.338.808.000 ROL |
|
2005 |
3.699.310 RON |
|
|
TOTAL:
8.790.776,2 RON |
Ambianţa din
şcoală
În şcoală există o
ambianţă propice desfăşurării unei eficiente
activităţii instructiv-educative. Există o atmosferă de
înţelegere şi respect reciproc atât între Director, directori
adjuncţi, personal didactic, între membrii corpului profesoral, cât
şi între aceştia şi elevi, părinţi. Stările
conflictuale sunt preîntâmpinate, iar conflictele latente sau, uneori, manifeste
sunt mediate, soluţionate într-un mod pozitiv.
Mediul social de
provenienţă al elevilor de la C.N. „Spiru Haret”
Acest mediu social este eterogen.
La nivelul învăţământului primar şi gimnazial aproximativ
98% din elevi provin din mediul urban.
Mediul de provenienţă
al elevilor liceeni este împărţit aproximativ egal între cel rural
şi cel urban.
Nivelul de calificare al
părinţilor respectă, de asemenea, criteriul
eterogenităţii, fiind atât de nivel mediu, cât şi superior.
Majoritatea părinţilor elevilor de la Colegiul National „Spiru Haret”
(aproximativ 80%) au studii profesionale şi liceale şi destul de
puţini (aproximativ 20%) studii superioare.
Ocupaţiile
părinţilor reflectă nivelul de calificare şi sunt variate :
muncitori calificaţi şi necalificaţi, angajaţi în sectoare
diverse (minerit, fabrica de cauciuc, fabrica de prelucrare lemnului, U.M.
Sadu, etc.), agenţi de pază, poliţişti, preoţi,
agricultori, patroni de firme, medici,
economişti, jurişti, învăţători/profesori,
asistenţi sociali, etc.
Interesul părinţilor
faţă de şcoală este crescut în învăţământul
primar, gimnazial şi în clasa a IX-a a liceului, după care, pe
măsură ce elevii înaintează în vârstă, interesul manifestat
(vizite la şcoală în afara şedinţelor cu părinţii
şi a situaţiilor deosebite) se plasează pe o curbă descendentă.
Calitatea
activităţii corpului profesoral
La Colegiul National „Spiru
Haret” există un relativ echilibru între personalul didactic cu
experienţă (30 – 40 de ani de predare) şi personalul didactic
tânăr şi foarte tânăr (0 – 6 ani de predare). Foarte mulţi
se încadrează în grupa de mijloc (10 – 30 de ani de predare). Se
îmbină în mod benefic tinereţea cu experienţa.
·
Grade didactice Profesori Învăţători
Grad didactic I 50 5
Grad didactic II 9 3
Definitiv 21
·
Profesori debutanţi 10
·
Profesori care sunt în curs de a obţine grade
didactice: 12
·
Doctori şi doctoranzi: 5
·
Cursuri postuniversitare: 10
·
Personal didactic care au realizat sau participă la
cursuri de formare: 23
Personal
didactic care au contribuţii în publicistică:
·
Manuale şcolare 12
autori
·
Cărţi de specialitate 10 autori
·
Articole ştiinţifice 21 autori
·
Lucrări de cercetare
4 autori
Toţi membrii corpului
profesoral au studiile necesare cerute de postul/catedra pe care o ocupă.
În plus : 5 învăţători au studii universitare. Mai mulţi
colegi profesori au absolvit două facultăţi sau studii
postuniversitare.
Foarte mulţi dintre
învăţători şi profesori sunt absolvenţi ai Colegiului
nostru.
Elevi participanţi
la olimpiade şcolare :
|
Anul scolar |
Nr.elevi / etapa judeteana |
Nr.elevi / etapa nationala |
|
2002-2003 |
200 |
12 |
|
2003-2004 |
202 |
15 |
|
2004-2005 |
195 |
9 |
Alte rezultate deosebite obţinute de elevi:
·
Participări şi premii la sesiuni de referate
şi comunicări ştiinţifice ale elevilor la nivel
judeţean, naţional.
·
Promovarea cu succes a Examenului internaţional de
competenţă lingvistică Cambridge.
·
Participări şi premii la concursul de
creaţie „Tinere condeie” (judeţ şi naţional).
·
Participări şi premii la concursul de
Cultură şi civilizaţie românească(naţional).
·
Participări şi premii la concursul „Cangurul”.
·
Calificări pentru etapa internaţională la
concursul de simulare managerială pe calculator.
·
Participarea la Târgul Întreprinderilor Mici şi Mijlocii.
·
Participări şi premii la Festivalul de Teatru
pentru elevi: Marele Premiu, Premiul I, Premiul II (etapa judeţeană).
Modul de comunicare
În general, comunicarea se
realizează bine. Ea se realizează atât pe verticală (ascendent –
descendent) cât şi pe orizontală.
Se realizează între Director
– învăţători, profesori;
Director – elevi (prin
învăţători, diriginţi sau direct);
Director - părinţi (prin învăţători, diriginţi sau
direct).
Directorul comunică mesajul
oral sau scris. Nu se întoarce însă, decât parţial informaţia
dinspre învăţători, profesori, elevi spre Director, pentru
confirmarea receptării mesajului. Receptorul nu oferă deci
managerului (emiţător) feed-back-ul necesar.
Se realizează comunicarea
între Director – directori adjuncţi, între membrii Corpului profesoral,
între elevi.
Toate formele comunicării se
derulează în mod formal, dar şi informal.
Comunicarea decurge în limitele
normalului şi al decenţei.
Comunicarea cu părinţii
se realizează prin şedinţele adunărilor generale ale
părinţilor claselor şi ale Consiliului Reprezentativ al
Părinţilor (o dată pe an are loc întâlnirea părinţilor
cu Directorul, directorii adjuncţi; de mai multe ori întâlnirea
diriginţilor, învăţătorilor cu părinţii elevilor
claselor.
Comunicarea Directorului
Colegiului cu reprezentanţii comunităţii locale este foarte
bună. Se realizează în ambele sensuri.
Calitatea managementului
şi stilul de conducere
Calităţile şi
abilităţile managerilor (Director, directori adjuncţi) de la Colegiul
National „Spiru Haret” sunt: gândire logică, capacitate de
conceptualizare, capacitate de diagnoză, capacitate de decizie,
obiectivitate în perceperea şi judecarea altora, adaptabilitate, centrarea
pe dezvoltarea celorlalţi, capacitatea de a asculta şi de a lua în
considerare şi alte păreri decât cele proprii, comunicare
facilă,încurajarea creativităţii, atitudini pozitive, atribuţii delegate
într-o pondere considerabilă. Multe activităţi se
desfăşoară în cadrul echipei/echipelor (inclusiv la nivel
managerial).
Directorul şi directorii
adjuncţi sunt absolvenţi ai studiilor universitare. Directorul
Colegiului a absolvit două instituţii de învăţământ
superior şi este aproape de finalizarea Doctoratului în istorie. Membrii
echipei manageriale au finalizat cursurile de formare continuă în
management – „Managerul noii şcoli româneşti”desfăşurate de
Universitatea „Aurel Vlaicu” din Arad.
Echipa managerială de la
Colegiul Naţional „Spiru Haret” promovează un stil de conducere democratic. În funcţie
de situaţie, acordă prioritate uneia dintre următoarele variabile:
cerinţele sarcinii, nevoile grupului, nevoile indivizilor.
Membrii comisiei manageriale
pornesc de la premisa că obţinerea performanţelor depinde de
modul în care un manager reuşeşte să influenţeze
comportamentul celorlalţi membri ai corpului profesoral. De aceea pune un
accent deosebit pe motivarea şi coordonarea acestora.
Sunt folosite următoarele
instrumente manageriale:
o Regulamentul intern
o Fişa
operaţionalizată a postului
o Organigrama
o Tabloul de bord
o Fişa de
asistenţă
o Fişa de evaluare
o Scala de evaluare
o Planul managerial
Dimensiunile fizice ale
localităţii (suprafaţa, densitatea populaţiei,
populaţia în creştere/ descreştere).
Suprafaţa totală a
localităţii Târgu – Jiu este de 102,5 km². Suprafaţa în
intravilan este de 38,7 km².
Densitatea populaţiei în
suprafaţa totală a oraşului este de 956 loc/km², iar în
intravilan ajunge la 2532 loc/km². Populaţia oraşului este de 96.641
locuitori; 43.898 reprezintă populaţia activă, din care 39.378
populaţia ocupată.
În perioada actuală
populaţia este staţionară ca număr.
Situaţia
economică locală (creştere economică/recesiune, resurse,
structura ocupaţională a locuitorilor).
Situaţia economică
locală este într-o vizibilă transformare: desfiinţarea unor
unităţi industriale (ex. Combinatul de producţie a cimentului)
şi restructurare cu disponibilizări de personal: Grimex (utilaj
minier) şi MIRFO (maşini-unelte), Fabrica de ţigarete.
Unităţile industriale
viabile sunt: Artego (articole din cauciuc), Rostramo (mobilă
curbată, placaj, PAL, parchet, cherestea), Macofil (materiale de
construcţii), Confecţia SA, Fabrica de lactate, Star Glass
(sticlă). Se dezvoltă IMM-uri pentru industrializarea cărnii,
produse de patiserie, pâine, băuturi.
Se observă scăderea
numerică a forţei de muncă din sectorul secundar (industrie)
şi o creştere uşoară, dar continuă a populaţiei
ocupate în sectorul terţiar (servicii, comerţ, financiar-bancar,
administraţie, ş.a.).
Remarcăm un anumit
ataşament pentru activităţile agricole (există o
întinsă suprafaţă agricolă), lipsesc însă
iniţiativele în acest domeniu; lipsesc aptitudinile de asociere în
domeniul producţiei şi a valorificării producţiei agricole.
Producţia agricolă este
scăzută. Lipsesc posibilităţile materiale şi
mijloacele de producţie în rândul producătorilor individuali.
De asemenea, la nivelul economiei municipiului
Târgu – Jiu remarcăm:
-
slaba capitalizare a întreprinderilor, în special a
IMM-urilor;
-
numărul mic de IMM-uri cu activitate de
producţie;
-
investiţii reduse de capital străin;
-
adaptarea lentă a întreprinderilor la economia de
piaţă.
Structura ocupaţională
a locuitorilor:
-
cea mai mare parte a populaţiei
desfăşoară activităţi în industria prelucrătoare
(54,4%)
-
o bună parte a populaţiei
desfăşoară activităţi comerciale (18,2%)
-
prestări servicii (7,4%)
-
construcţii (7,7%)
-
transporturi (3,0%)
-
hoteluri şi restaurante (2,9%)
-
industrie extractivă (2,2%)
-
agricultură (0,9%).
Distribuirea
puterii la nivel local
În Consiliul Judeţean
şi Consiliul Municipal sunt reprezentate următoarele partide
politice: P.S.D., P.R.M., P.N.L. şi P.D. Ambele Consilii sunt dominate de
P.S.D. şi P.R.M. Preşedintele Consiliului Judeţean şi
Primarul municipiului Târgu-Jiu sunt membri P.S.D.
Explorarea nevoilor
şi problemelor comunităţii
Există multe elemente de
infrastructură care necesită intervenţii şi remedieri.
Exemplu: reţelele subterane (canal, gaze, apă). De asemenea deficitul
de locuinţe şi penuria investiţiilor străine sunt probleme
ale comunităţii cărora trebuie să li se găsească
soluţii.
Relaţia
şcoală – comunitate
Colegiul National „Spiru Haret” acoperă
multe dintre nevoile comunităţii prin :
·
profilurile şi specializările diverse pe care
absolvenţii clasei a VIII-a pot să le urmeze;
·
pregătirea viitorilor dascăli (până în
prezent) care urmează profilul pedagogic, specializarea
învăţători – educatoare; mulţi dintre aceştia se
integrează în învăţământul târgujian şi gorjean
după absolvire;
·
pregătirea viitorilor studenţi în domenii
diverse, care se regăsesc pe piaţa muncii locale şi
judeţene;
·
educarea şi formarea tinerilor în spirit civic, pentru
cetăţenie democratică, pentru valori, integrare europeană,
etc.
Resursele educaţionale se
regăsesc, în mod firesc, la nivelul şcolii şi constau, în
principal, în cursurile desfăşurate; dar şi în
activităţile extracurriculare. Multe dintre acestea din urmă se
derulează în parteneriat cu instituţii importante ale
comunităţii locale: Teatrul Dramatic „Elvira Godeanu”, Şcoala
Populară de Artă, Muzeul Judeţean de Istorie „Alexandru
Ştefulescu”, Muzeul de Artă, Biblioteca Judeţeană,
Primăria, Consiliul Local, Casa de Cultură a Sindicatelor.
Nu există conflicte între
Şcoală şi comunitate, dimpotrivă se constată o
bună colaborare între şcoală şi reprezentanţi ai
Primăriei, între şcoală şi Biserică.
Politicile şcolii
privind legătura cu comunitatea
La nivelul Colegiului este
constituită comisia pentru parteneriate: Şcoală – familie –
comunitate – media, al cărei rol constă în facilitarea schimburilor
între factorii menţionaţi, în identificarea şi soluţionarea
problemelor ale căror soluţii pot fi găsite împreună.
Prin derularea proiectului
„Prevenirea delincvenţei juvenile” Colegiul întreţine permanent o
relaţie activă cu Serviciul de Reintegrare a Infractorilor de pe
lângă Tribunalul Gorj, Centrul Judeţean de Asistenţă Psihopedagogică
Gorj, Penitenciarul Târgu – Jiu, Inspectoratul Judeţean de Poliţie,
Direcţia de Sănătate Publică, Primăria Târgu – Jiu,
Asociaţia pentru Siguranţa Comunitară şi Antidrog.
Proiectul „Şanse egale
pentru toţi copiii”promovează parteneriatul cu părinţii
şi autorităţile locale.
II. ANALIZA PESTE
Contextul politic,
economic, social, tehnologic, ecologic
Contextul politic
a) Politicile
educaţionale promovate de M.Ed.C. au menirea să contribuie la
dezvoltarea societăţii româneşti prin asigurarea cuprinderii
fiecărui copil şi tânăr de vârstă şcolară într-o
formă de învăţământ, prin dezvoltarea unor programe
educaţionale individualizate adresate adulţilor, prin dobândirea
competenţelor – cheie specifice economiei cunoaşterii şi
societăţii informaţionale.
Misiunea M.Ed.C. este realizarea
reformei sistemice, eficiente şi coerente care generează valoarea
adăugată a procesului educaţional în dezvoltarea personală
şi profesională a fiecărui elev, student, viitor
cetăţean, în dezvoltarea durabilă a comunităţilor.
Prioritatea demersurilor educaţionale
urmează să se concentreze pe îmbunătăţirea actului
educaţional din fiecare sală de clasă sau de curs, laborator,
sală de sport. Elevii şi studenţii trebuie să devină
beneficiarii eforturilor umane şi financiare coordonate de
instituţiile abilitate şi responsabile.
Obiectivele prioritare sunt:
Ø
Creşterea calităţii actului
educaţional;
Ø
Dezvoltarea personală a elevilor din perspectiva
învăţării permanente;
Ø
Asigurarea pregătirii resurselor umane prin
învăţământul preuniversitar şi prin învăţarea
permanentă;
Ø
Dezvoltarea coeziunii sociale şi creşterea
participării cetăţenilor la programele de dezvoltare
economică şi socială a comunităţii sociale;
Politicile M.Ed.C. se vor centra
pe următoarele priorităţi strategice:
Ø
Realizarea echităţii în educaţie ;
Ø
Asigurarea educaţiei de bază pentru toţi
cetăţenii; formarea competenţelor-cheie;
Ø
Fundamentarea actului educaţional pe baza nevoilor
de dezvoltare personală şi profesională a elevilor;
Ø
Creşterea calităţii proceselor de predare
– învăţare, a serviciilor educaţionale;
Ø
Asigurarea complementarităţii educaţiei
formale, nonformale şi informale; învăţarea permanentă ca
dimensiune majoră a politicii educaţionale;
Ø
Deschiderea sistemului educaţional şi de
formare profesională către societate, către mediul social,
economic şi cultural;
Priorităţile
strategice se realizează prin programe şi proiecte educaţionale:
·
Programul „Asigurarea educaţiei de bază pentru
toţi cetăţenii; formarea competenţelor - cheie„.
1.
Proiectul „Asigurarea educaţiei de bază prin
educaţie formală”
2.
Proiectul „Formarea competenţelor – cheie ale
cetăţeniei democratice”
3.
Proiectul „Extinderea învăţării
informatizate.”
·
Programul „Fundamentarea
ofertei educaţionale pe baza nevoilor de dezvoltare personală a
elevilor din perspectiva dezvoltării durabile şi asigurării
coeziunii economice şi sociale ”
1.
Proiectul „Fundamentarea planului de şcolarizare
şi restructurarea reţelei şcolare”.
2.
Proiectul „Modernizarea învăţământului
profesional şi tehnic”
Strategia M.Ed.C. privind
dezvoltarea învăţământului preuniversitar favorizează
atingerea ţintelor noastre strategice.
Această strategie
creează cadrul necesar îmbunătăţirii activităţii
didactice de
Elevilor de
b) Guvernele din perioada
1992 – 2005 au gândit în moduri diferite Reforma în educaţie chiar
dacă toate au acceptat-o ca „prioritate naţională”. Cele mai
severe impedimente în realizarea programelor de reformă sunt:
subfinanţarea şi dezinteresul celor din sistem. De regulă,
reformele întâmpină mare rezistenţă.
c) Descentralizarea
administrativă rămâne, în mare măsură, un concept teoretic.
Constatăm totuşi,
implicarea comunităţii locale (Primărie, Consiliu Municipal) în
problematica finanţării şi cea a resurselor materiale. Subliniem
şi faptul că ne bucurăm de independenţă deplină,
comunitatea locală sprijinindu-ne iniţiativele manageriale.
Reprezentanţii Consiliului
Municipal şi Primăriei în Consiliul de administraţie se
manifestă ca parteneri eficace.
Instituţia cu cea mai mare
influenţă este Primăria Târgu – Jiu, iar persoana cea mai influentă este Primarul. În
ultimii şase ani am găsit totală solicitudine pentru cererile noastre
Contextul economic
a) Resurse economice
existente.
·
Petrol – în jumătatea sudică a oraşului
·
Roci de construcţii: nisip şi pietriş din
albiile râurilor Jiu şi Şuşiţa (numeroase balastiere)
·
Argilă şi marnă – în spaţiul
localităţii componente Bârseşti
·
Apele râurilor – Şuşiţa pentru alimentarea
cu apă a oraşului
- Jiul – pentru amenajări
hidroenergetice
·
Apele subterane (freatice) bogate ca debit şi
aproape de suprafaţă se utilizează pentru alimentarea cu
apă a populaţiei
·
Solurile fertile – aluviale şi brun – roşcate –
favorabile culturilor agricole (cereale, legume, pomi fructiferi)
b) Situaţia
economică este într-o vizibilă transformare: desfiinţarea unor
unităţi industriale (ex. Combinatul de producţie a cimentului)
şi restructurare – cu disponibilizări de personal: Grimex (utilaj
minier), şi MIRFO (maşini-unelte), Fabrica de Ţigarete.
Unităţi industriale
viabile: Artego, Rostramo, Macofil, Confecţia SA, Fabrica de Lactate, Star
– Glass. Se dezvoltă I.M.M.-uri pentru industrializarea cărnii ,
produse de patiserie, pâine, băuturi.
c) Cel mai bine
reprezentată în municipiul Târgu-Jiu, atât ca cifră de afaceri cât
şi ca număr de salariaţi, este industria, iar ca ramuri industriale:
industria prelucrătoare, urmată de industria extractivă. Se fabrică articole de cauciuc,
sticlă şi articole de sticlă, se prelucrează lemnul, se
fabrică beton, ciment, cărămizi, ţiglă,
construcţii metalice, maşini-unelte, articole de confecţii, produse
alimentare, de morărit, etc.
Agricultura (producţia agricolă şi
creşterea vitelor).
Majoritatea producţiei
agricole este obţinută în gospodăriile individuale şi este
destinată, în mare parte consumului propriu.
Majoritatea agenţilor
economici înregistraţi în municipiul Târgu – Jiu au ca obiect de
activitate comerţul. Nu există comercianţi de talie
internaţională (METRO, Carrefour, Billa) de aceea preţurile
practicate sunt mai mari decât în alte oraşe din ţară.
Sectorul prestărilor de
servicii nu este suficient dezvoltat. Agenţii economici care au ca obiect
de activitate, prestări de servicii sunt grupaţi în următoarele
domenii de activitate: hoteluri şi restaurante, transporturi, turism,
poştă şi telecomunicaţii, tranzacţii imobiliare,
realizarea de produse software şi servicii informatice, ş.a.
Contextul social
În condiţiile reculului
mineritului, a numărului mare de societăţi comerciale care nu au
desfăşurat activitate, a lipsei investiţiilor de capital
străin, şomajul a devenit un fenomen îngrijorător, aproximativ
10% din totalul populaţiei active sunt şomeri.
Această situaţie
afectează starea materială şi financiară a locuitorilor
municipiului Târgu – Jiu. Numărul familiilor nevoiaşe a crescut în
ultimii ani. Sărăcia şi excluziunea socială s-au accentuat
dramatic. La nivel naţional s-a înfiinţat Comisia Anti -
sărăcie şi Prevenirea Incluziunii Sociale, care prin comisiile
judeţene a elaborat şi implementat planurile pentru fiecare
judeţ.
Un punct din planul judeţean
anti – sărăcie a tratat chestiunea populaţiei de vârstă
şcolară şi tineri cu risc de abandon şcolar din rândul
comunităţilor de rromi şi din zonele defavorizate.
În situaţia în care
societatea, judeţul şi comunitatea locală sunt marcate de
transformări şi bulversări în toate domeniile de activitate.
Sistemul de valori şi comportamentul adulţilor dar şi al
tinerilor şi copiilor este perturbat.
La nivelul municipiului Târgu –
Jiu, lipsa de supraveghere, lipsa de interes sau lipsa suportului financiar a
dus la agravarea fenomenului infracţional în rândul copiilor sub 14 ani. Tinerii se manifestă tot mai violent.
Numărul copiilor care cerşesc, prestează servicii ilegale sau,
şi mai grav, săvârşesc infracţiuni, în special furt
calificat şi tâlhărie, a crescut.
Educaţia este şi
trebuie să fie, din ce în ce mai pronunţat, modalitatea de prevenire a
unor comportamente marginale şi infracţionale.
Prin activităţile de
parteneriat pe care şcolile le realizează cu componente importante
ale comunităţii locale se urmăreşte diminuarea unor
asemenea comportamente sau prevenirea lor.
Parteneriate cu Primăria
Târgu – Jiu, Serviciul de Reintegrare a Infractorilor de pe lângă
Tribunalul Gorj, Centrul Judeţean de Asistenţă
Psihopedagogică, Penitenciarul Târgu – Jiu, Inspectoratul Judeţean de
Poliţie, Direcţia de Sănătate Publică, Asociaţia
pentru Siguranţa Comunitară şi Antidrog etc.
Se derulează în şcolile
municipiului Târgu – Jiu Proiectul „Prevenirea delincvenţei juvenile”.
Contextul tehnologic
În municipiul Târgu – Jiu
există televiziune prin cablu, există reţea de telefonie
fixă şi mobilă.
Există, de asemenea,
mijloace moderne de comunicare, atât la nivelul instituţiilor ,
societăţilor comerciale, de transport, turism, telecomunicaţii,
etc., cât şi la nivelul familiilor/persoanelor din municipiul Târgu – Jiu. Aproximativ 6.000 de familii au
calculator şi aproximativ 15% din populaţia Târgu - Jiu au acces la
Internet.
Contextul
ecologic
Anumite şcoli, care au
ateliere în care se desfăşoară practica productivă a
elevilor, pot afecta mediul înconjurător. Colegiul Naţional „Spiru
Haret” nu afectează prin activităţile ce se derulează în
cadrul său, mediul.
Dimpotrivă, în cadrul
instituţiei noastre de învăţământ se realizează
educaţia ecologică şi se derulează programe de îngrijire
şi amenajare a spaţiilor verzi, a parcului şcolii, de protejare
a mediului, ş.a.
III. ANALIZA SWOT
Puncte tari
·
Prestigiul de care se bucură Colegiul National
„Spiru Haret” în rândul instituţiilor de învăţământ
preuniversitar şi în comunitate.
·
Cultură organizaţională bazată pe
valorizare, motivaţie, competiţie.
·
Percepţia pozitivă a Colegiului Naţional
„Spiru Haret”în rândul copiilor, tinerilor, părinţilor,
comunităţii.
·
Profesionalismul personalului didactic şi
preocuparea pentru perfecţionare, formare continuă, cercetare de
specialitate, metodică, psiho-pedagogică.
·
Oferta largă de specializări pentru
învăţământul liceal, care pregăteşte elevii pentru
continuarea studiilor universitare şi în perspectivă, pentru
cerinţele actuale de pe piaţa muncii.
·
Potenţialul intelectual ridicat al elevilor de la
Colegiul National „Spiru Haret”.
·
Preocuparea elevilor pentru studiu, pentru obţinerea
performanţelor, pentru activităţi extracurriculare.
·
Rezultatele foarte bune la examenele de evaluare
finală:
|
Anul scolar |
Teste nationale (%) |
Bacalaureat (%) |
|
2002-2003 |
94,74 |
99,69 |
|
2003-2004 |
100 |
99,62 |
|
2004-2005 |
98,82 |
100 |
·
Elevi cu performanţe şcolare deosebite:
-
Medii generale foarte bune – aproximativ 87% medii
generale peste 8
aproximativ 52% medii generale peste 9
-
Rezultate foarte bune la olimpiade; participări la
etapa judeţeană (200, 202, 195) şi etapa naţională
(12, 15, 9) – în ultimii trei ani.
·
Rezultate deosebite obţinute de trupa de teatru
„Sterian Sterescu”: Marele Premiu – 2003, Premiul I – 2004, Premiul II – 2005.
·
Formaţii reprezentative ale Colegiului: cor, trupa
de teatru, echipa de volei.
·
Participări naţionale la Concursul de
Cultură şi civilizaţie românească; rezultate notabile.
·
Participări internaţionale la concursul de
simulare managerială pe calculator.
·
Realizarea staţiei Radio de elevi ai Colegiului în
cadrul cursului de Educaţie antreprenorială.
·
Editarea revistei „Interval”; Colectivul de redacţie
este alcătuit din elevi şi profesori de la Colegiul National „Spiru
Haret”; premii obţinute la concursul revistelor şcolare.
·
Învăţarea limbilor străine în regim
intensiv şi bilingv (limba engleză, limba franceză);
învăţarea celei de-a treia limbi străine – limba germană.
·
Instituţionalizarea activităţii de
consiliere psihopedagogică.
·
Disponibilitatea echipei manageriale şi a unor colegi
pentru realizarea parteneriatelor inter-instituţionale, comunitare,
internaţionale.
·
Derularea proiectului european Comenius I
·
Participarea colegei Adela Ionescu la un proiect Comenius
II.
·
Derularea unui management raţional, eficient,
centrat pe implicare şi dezvoltare.
·
Preocuparea pentru ameliorarea calităţii
educaţiei.
·
Prezenţa continuă şi permanentă a
Directorului Colegiului în media locală şi naţională.
·
Imobile şcolare (Pavilionul principal – obiectiv
istoric)cu spaţii aflate în bune condiţii de funcţionare ca
urmare a eficientei colaborări cu Banca Mondială (Programul
reabilitare şcoli), cu Consiliul Local (recondiţionare
bibliotecă, cămin; construcţia unui modern grup sanitar),
colaborării cu părinţii şi atragerii unor importante
fonduri extrabugetare, Amfiteatru restaurat.
·
Înzestrarea instituţiei cu logistica didactică
necesară (mobilier modern, calculatoare, laboratoare de informatică).
·
Sala de sport modernă; două baze sportive.
·
Derularea unor parteneriate internaţionale cu Corpul
Păcii, Junior Achivement, Ambasada Franţei.
·
Conectarea la Internet.
·
Îmbunătăţirea ambientului şcolar cu
contribuţia Consiliului Reprezentativ al Părinţilor.
·
Interesul sporit al elevilor pentru a studia la Colegiul National
„Spiru Haret” (interesul pentru continuarea cursurilor gimnaziale, interesul
pentru a urma cursurile liceale, inclusiv elevi veniţi prin transfer).
Puncte
slabe
·
Insuficienta implicare, participare a personalului
didactic la activităţile educative desfăşurate în
şcoală, la activităţile ce promovează imaginea
Colegiului.
·
Slabe inovaţii în
activitatea didactică.
·
Timiditatea iniţiativelor din partea elevilor.
·
Neimplicarea personalului didactic în proiecte
nerambursabile.
·
Insuficienţa spaţiilor şcolare pentru
activităţi şcolare suplimentare, activităţi extracurriculare.
·
Penuria materialului didactic modern, a mijloacelor
audio-vizuale moderne.
·
Uzura fizică şi morală a
majorităţii calculatoarelor din dotare.
·
Insuficienţa calculatoarelor.
·
Caracterul lacunar al bazei de date a Colegiului.
·
Lipsa spaţiilor de cazare pentru băieţi.
·
Dezinteres pentru studii software.
·
Lipsa abilităţilor de operare pe calculator la
majoritatea personalului didactic.
Oportunităţi
·
Multitudinea posibilităţilor de
formare/perfecţionare a personalului didactic (oferta instituţiilor de
învăţământ superior şi a C.C.D. este bogată)
·
Posibilităţi de realizare a unor programe de
parteneriat cu instituţii similare la nivel local, interjudeţean,
naţional, european, cu alte instituţii ale comunităţii
locale, judeţene, naţionale.
·
Posibilităţi de elaborare a unor proiecte
nerambursabile. Exemplu: Proiecte pentru realizarea de campusuri şcolare;
Proiecte de granturi pentru dezvoltarea şcolară; Proiecte Comenius I
şi Comenius II.
·
Obţinerea unor resurse financiare şi materiale
prin parteneriate cu Comunitatea locală, proiecte finanţate de MEC
şi UE.
·
Interesul copiilor şi părinţilor pentru
specializările de la Colegiul Naţional „Spiru Haret”, îndeosebi
pentru:
-
filologie engleză intensiv;
-
filologie;
-
matematică – informatică engleză intensiv;
-
matematică – informatică intensiv;
·
Interesul sporit al elevilor şi părinţilor
pentru continuare studiilor gimnaziale la Colegiul Naţional „Spiru Haret”.
·
Atitudinea pozitivă a comunităţii şi
a părinţilor faţă de Colegiul Naţional „Spiru Haret”.
·
Promovarea educaţiei pentru cetăţenia
democratică, pentru valori, pentru lucrul bine făcut.
·
Promovarea educaţiei interculturale
·
Realizarea educaţiei ecologice
·
Utilizarea tehnologiei informaţiei şi
comunicării în vederea diseminării rapide a informaţiei.
·
Prezenţa profesorului Valentin Popa în Consiliul
Judeţean şi în publicistica locală.
Ameninţări
·
Nivelul scăzut de dezvoltare economică
locală
·
Nivelul scăzut al veniturilor financiare ale
familiilor elevilor
·
Limitarea posibilităţilor de realizare a
veniturilor extrabugetare
·
Desfiinţarea specializărilor
învăţători-educatoare
·
Vechimea /degradarea unor elemente de infrastructură
şcolară: instalaţie electrică, instalaţie
sanitară, canalizare, încălzire.
·
Insuficienţa personalului de întreţinere
şi pază, având drept consecinţă degradarea/sustragerea
bunurilor
·
Absenţa personalului specializat pentru
control-acces în incintă
·
Prezenţa unor localuri care……
·
Faună pestriţă care parazitează
străzile din apropierea Colegiului, în principal la terminarea programului
de seară
·
Nesemaforizarea intersecţiei, deşi există
un trafic rutier foarte intens
·
Riscurile generate de anumite sincope în plata
contravalorii utilităţilor
IV. VIZIUNEA
COLEGIULUI NAŢIONAL
„SPIRU
HARET”
Colegiul Naţional „Spiru
Haret” doreşte să realizeze servicii educaţionale de calitate
pentru formarea unor personalităţi valoroase, creativ-pragmatice,
civice, europene, să formeze viitoarea elită românească cu
vocaţie europeană, să dezvolte diverse parteneriate, a
căror finalitate să fie realizarea unui parcurs educaţional de
succes, să coopereze cu instituţii de prestigiu la nivel
naţional şi internaţional pentru a îmbina în mod eficient
tradiţiile locale cu valorile naţionale şi universale, să
promoveze politici pozitive în relaţia cu comunitatea practicând o
„democraţie coparticipativă”.
V. MISIUNEA
ŞCOLII
Colegiul Naţional „Spiru
Haret” îşi propune:
·
Menţinerea şi consolidarea prestigiului de care
se bucură în comunitate; sporirea prestigiului său în rândul
instituţiilor similare din ţară.
·
Atragerea spre Colegiul Naţional „Spiru Haret”a
celor mai buni elevi din judeţ. Motivarea acestora pentru obţinerea
performanţelor. Cuprinderea într-o pondere însemnată a copiilor din
mediul rural şi acordarea egalităţii şanselor pentru
accesul lor la educaţia performantă.
·
Derularea unei eficiente politici de selecţie a
personalului care să fie motivat în creşterea prestigiului
Colegiului.
·
Instituirea spiritului academic în dezbaterile,
atitudinile, comportamentele învăţătorilor şi profesorilor
de la Colegiul National „Spiru Haret”.
·
Educarea tinerilor în spiritul cetăţeniei
democratice, înţelegerea, respectarea şi exercitarea drepturilor
omului, practicarea democraţiei coparticipative.
·
Deschiderea faţă de Europa şi promovarea
dimensiunii europene în educaţie prin:
Ø
Continuarea studierii limbilor străine
Ø
Promovarea comunicării interculturale
Ø
Realizarea unităţii prin diversitate
Ø
Dezvoltarea competenţelor generale şi specifice
privind învăţarea informaticii şi a tehnologiilor
informaţiei şi comunicării.
·
Accentuarea dimensiunii pragmatice a
personalităţii tinerilor prin educaţia antreprenorială,
ecologică, pentru sănătate.
·
Introducerea unor forme alternative de învăţare
·
Pregătirea tinerilor pentru construirea unei cariere
de succes în acord cu cerinţele comunităţii locale,
naţionale, internaţionale.
VI. ŢINTE
STRATEGICE
1.
Asigurarea unui management eficient bazat pe motivare,
implicare, participare.
2.
Realizarea unui demers didactic activ – participativ,
care încurajează creativitatea şi folosirea la maximum a
potenţialităţilor elevilor.
3.
Optimizarea procesului didactic din Colegiu prin
utilizarea mijloacelor moderne de predare-învăţare şi
comunicare, a tehnologiei informaţiei şi comunicării.
4.
Dezvoltarea competenţelor lingvistice, de comunicare
şi argumentare, a competenţelor şi abilităţilor
antreprenoriale, a comportamentelor democratice, civice, pragmatice.
5.
Realizarea unor parteneriate interinstituţionale,
comunitare, europene.
6.
Orientarea spre performanţă, spre succes,
dezvoltarea spiritului competitiv.
7.
Promovarea tradiţiilor locale, a valorilor culturii
naţionale şi universale.
|
OPŢIUNI STRATEGICE |
||||
|
Ţinta |
Opţiunea
curriculară |
Opţiunea
financiară şi a dotărilor materiale |
Opţiunea
investiţii în resursa umană |
Opţiunea
relaţiilor comunitare |
|
1. Asigurarea unui
management eficient, bazat pe motivare, implicare, participare |
Derularea unor activităţi didactice de calitate, în perspectiva
egalizării şanselor, a realizării educaţiei de bază
pentru toţi şi pentru fiecare. Realizarea ofertei educaţionale a Colegiului; stabilirea
curriculumului la decizia şcolii. Întocmirea programelor pentru
disciplinele CDS. Desfăşurarea activităţilor curriculare cu accent pe
activitatea în echipe, pe flexibilitatea comportamentelor şi
adaptabilitate. Eficientizarea activităţilor ce încurajează spiritul de
echipă, cooperarea, înţelegerea, susţinerea reciprocă,
exprimarea opiniilor, negocierea; Stimularea activităţilor ce încurajează apartenenţa
la grupuri multiple. Păstrarea/introducerea în CDS a disciplinelor ce dezvoltă
strategii de comunicare, de negociere, etc. |
Atragerea unor importante resurse financiare, materiale pentru
reabilitare, modernizare, dotare Achiziţionarea mijloacelor moderne audio-vizuale, materialelor didactice şi de informare. |
Formarea competenţelor manageriale Formare în managementul calităţii Formarea educatorilor, educabililor pentru lucrul în echipă, pentru
implicare, participare, responsabilizare. |
Relaţii de colaborare cu Primăria, cu alte instituţii ale
comunităţii |
|
2. Realizarea unui demers
didactic activ – participativ, care încurajează creativitatea şi
folosirea la maximum a potenţialităţilor elevilor |
Descongestionarea,
esenţializarea şi abordarea interdisciplinară a
conţinuturilor disciplinelor de învăţământ. Parcurgerea traseelor
personalizate de formare. Transformarea elevului în partener
de învăţare. Învăţarea pe fond
problematizant; abordarea metodelor active. Stimularea
creativităţii, aptitudinilor de cercetare, de investigare. Păstrarea/introducerea în CDS
a disciplinelor ce promovează activităţile centrate pe elev. |
Achiziţionarea unor mijloace moderne de învăţare, a
materialului informativ (dicţionare, atlase) |
Formarea /abilitarea personalului didactic pentru un demers activ –
participativ. |
Participarea la programe locale, guvernamentale, intrnaţionale. |
|
3. Optimizarea procesului
didactic din Colegiu prin utilizarea mijloacelor moderne de predare –
învăţare şi comunicare, a tehnologiilor informaţiei
şi comunicării. |
Introducerea în procesul de predare – învăţare a mijloacelor
moderne audio – vizuale (indiferent de disciplina de învăţământ). Realizarea lecţiilor în sistem informatizat. Diversificarea CDS pe problematica tehnologiei şi comunicării. Folosirea Internetului în activitatea de învăţare. |
Achiziţionarea unui număr de calculatoare performante. Extinderea reţelei de Internet |
Formarea personalului didactic pentru folosirea mijloacelor moderne,
pentru utilizarea calculatorului |
Programe de parteneriat prin care achiziţionăm mijloace
didactice moderne. |
|
4. Dezvoltarea
competenţelor lingvistice, de comunicare şi argumentare, a competenţelor
şi abilităţilor antreprenoriale, a comportamentelor
democratice, civice, pragmatice |
Realizarea comunicării libere, deschise, argumentative, în cadrul
activităţilor curriculare. Continuarea studiilor limbilor moderne în regim intensiv şi bilingv Menţinerea unor CDS ca: Strategii de comunicare eficientă,
Educaţie antreprenorială, Educaţie civică, Drepturile
omului, Educaţie pentru sănătate, etc. Introducerea altor discipline CDS centrate pe această
problematică Învăţarea tehnicilor de redactare în limba română, în
limba franceză, în limba engleză. |
Achiziţionarea materialului informativ necesar, a mijloacelor
moderne de învăţământ, a calculatoarelor |
Formarea personalului didactic prin cursuri în specialitate, în T.I.C. |
Participarea la programe locale, naţionale, internaţionale. |
|
5. Realizarea unor
parteneriate interinstituţionale, comunitare, europene. |
Educarea elevilor prin disciplinele de trunchi comun şi CDS pentru
parteneriat şi cooperare în comunitate şi transnaţional.
Realizarea unora din activităţile proiectului în cadrul
curriculumului. |
Tipărirea şi răspândirea în comunitate a unor materiale
promoţionale (afişe, broşuri, cd-uri) Realizarea unor pagini WEB |
Programe de formare în problematica parteneriatelor (locale,
naţionale, europene), în managementul
proiectelor. |
Realizarea unor activităţi comune Colegiu – comunitate
locală, Colegiu – instituţii similare din ţară, Colegiu –
instituţii educaţionale europene. |
|
6. Orientarea spre
performanţă, spre succes, dezvoltarea spiritului competitiv. |
Evaluarea de parcurs şi finală concretizată în
performanţe : ale elevilor, la olimpiade, concursuri şcolare,
examene (teste naţionale, admitere, bacalaureat), ale profesorilor, la
examene, grade didactice; în coordonarea elevilor performanţi. |
Stimularea spiritului competitiv, a performanţelor prin premierea
celor mai buni elevi; premierea profesorilor coordonatori. |
Implicarea şi angajarea profesorilor cu potenţial de
performanţă. |
Implicarea comunităţii locale în premierea olimpicilor. Oportunităţi pentru elevii performanţi acordate de
instituţii de învăţământ superior. |
VII. OBIECTIVE
Pentru realizarea Ţintei 1 managerii şi
profesorii vor urmări:
1.1.
Să asigure o relaţie funcţională,
coerentă bazată pe motivare, implicare şi participare la nivelul
Colegiului şi la nivelului clasei de elevi.
1.2.
Să coordoneze desfăşurarea unei
activităţi didactice de calitate ai cărei beneficiari
direcţi sunt elevii; să ofere un model posibil de urmat.
1.3.
Să dezvolte un management eficient al resurselor
umane printr-o bună selecţie a personalului didactic.
1.4.
Să dezvolte un management al resurselor materiale
centrat pe economie, eficienţă, efectivitate.
1.5.
Să promoveze imaginea Colegiului prin intermediul
parteneriatelor, al mediei locale şi centrale.
1.6.
Să formeze competenţe managerial-antreprenoriale
şi să ghideze opţiunile elevilor pentru carieră.
Pentru realizarea Ţintei 2, managerii şi
profesorii vor urmări:
2.1.
Să
desfăşoare activităţi didactice activ-participative,
centrate pe elev.
2.2.
Să formeze competenţe de investigare, de
cercetare, să dezvolte creativitatea elevilor.
2.3.
Să coordoneze lucrări de creaţie, de
cercetare.
2.4.
Să iniţieze şi să realizeze proiecte
educaţionale.
2.5.
Să disemineze informaţia în comunitate.
Pentru realizarea Ţintei 3, managerii şi
profesorii vor urmări:
3.1. Să
îmbogăţească baza didactică materială a Colegiului.
3.2. Să formeze o cultură
profesională în jurul computerului.
3.3. Să integreze mijloacele moderne
audio-vizuale, calculatorul în activitatea
curriculară
şi extracurriculară.
3.4 Să utilizeze TIC în
predare-învăţare.
3.5. Să
asigure fiecărui elev al Colegiului cel puţin o
oră/săptămânal accesul la
calculator; să asigure accesul la
Internet pentru cel puţin ¾ din elevii Colegiului.
Pentru realizarea Ţintei 4, managerii şi
profesorii vor urmări:
4.1. Să
menţină studiul limbilor străine engleză, franceză,
germană accentuând studiul intensiv şi bilingv.
4.2. Să
introducă limba germană ca disciplină de T.C. (una din cele
două limbi moderne obligatorii).
4.3. Să
coordoneze elevii pentru obţine performanţe în domeniul lingvistic;
tot mai mulţi elevi să promoveze cu succes examenul de
competenţă lingvistică (ex. Cambridge).
4.4. Să
dezvolte strategii de comunicare eficientă, de argumentare în cadrul
tuturor disciplinelor de învăţământ de TC şi CDS.
4.5. Să
iniţieze elevii în tehnicile de redactare în limba română şi în
limbile străine.
4.6. Să dezvolte competenţe şi
abilităţi antreprenoriale.
4.7. Să
formeze comportamente democratice, civice, să înţeleagă, să respecte şi să practice drepturile omului/copilului,
să practice democraţia.
4.8. Să
formeze comportamente pragmatice, ecologice, atitudini responsabile
faţă de societate, mediu, faţă de sine.
Pentru realizarea Ţintei 5, managerii şi
profesorii vor urmări:
5.1. Să iniţieze şi să deruleze
proiecte interinstituţionale, comunitare, internaţionale.
5.2. Să stimuleze participarea cât mai multor
elevi în proiect.
5.3. Să împărtăşească
idei şi bune practici în domeniul educaţional şi comunitar.
5.4. Să
colaboreze cu partenerii proiectului.
5.5. Să coordoneze elevii pentru realizarea
produselor finale, palpabile, utile, transferabile în alte contexte
educaţionale.
5.6. Să disemineze rezultatele proiectului în
comunitatea şcolară, locală, naţională.
5.7. Să lucreze tematica proiectului în timpul
activităţilor curriculare şi extracurriculare.
Pentru realizarea Ţintei 6, managerii şi
profesorii vor urmări:
6.1. Să
îndrume şi coordoneze elevii pentru obţinerea de rezultate
performante obţinute la evaluările de parcurs şi la
evaluările finale (Teste clasa a V-a, Teste Naţionale, Examen de
competenţă profesională, Bacalaureat).
6.2. Să îndrume şi coordoneze elevii pentru
obţinerea performanţelor la olimpiade/concursuri şcolare, la
sesiuni de comunicări ştiinţifice, competiţii sportive,
etc.
6.3. Să formeze echipe reprezentative
competitive la nivel judeţean şi naţional.
6.4. Să consilieze şi orienteze elevii
pentru alegerea unei cariere de succes.
6.5. Să formeze un corp profesoral
performant.
Pentru realizarea Ţintei 7, managerii şi
profesorii vor urmări:
7.1.
Să
cunoască elemente ale culturii locale, tradiţionale.
7.2.
Să promoveze aceste valori în comunitatea
locală, naţională, internaţională.
7.3.
Să participe la evenimente culturale din comunitatea
lor.
7.4.
Să respecte valorile culturale ale altor
comunităţi.
7.5.
Să participe în echipele reprezentative ale
Colegiului, în manifestări culturale locale, naţionale,
internaţionale.
VIII. PLANUL
DE DEZVOLTARE A SCOLII
Curriculum si viata
scolara
Curriculum-ul desemneaza, in
general, ansamblul proceselor educative si al experientelor de invatare prin
care trece elevul pe durata parcursului sau scolar. In sens restrans, el
cuprinde ansamblul acelor documente scolare in cadrul carora se consemneaza
datele esentiale privind procesele educative si experientele pe care scoala le
ofera elevului (curriculum formal sau oficial).
Curriculum National cuprinde
planurile cadru de invatamant pentru clasele I-XII/XIII, programele scolare,
ghidurile, normele metodologice si materialele suport si manualele alternative.
Numarul total de ore alocat prin
planurile cadru variaza intre un minim si un maxim. Planurile cadru prevad
pentru majoritatea obiectelor de studiu, o plaja orara ce presupune un numar de
ore minim si unul maxim. Aceasta variabilitate se concretizeaza la nivelul
scolii prin schemele orare. Curriculum nucleu este completat de Curriculum la
Decizia Scolii.
Planurile cadru optimizeaza
bugetul de timp, cuprinde activitati comune tuturor elevilor pentru asigurarea
egalitatii de sanse a acestora; cuprinde apoi diferentierea parcursului scolar
in functie de interesele, nevoile, aptitudinile elevilor.
Pentru invatamantul liceal
planurile cadru sunt concepute diferentiat in functie de filiere (teoretica,
tehnologica, vocationala).
Pentru filierele si
specializarile existente in Colegiu, disciplinele din trunchiul comun si
numarul de ore alocate acestuia prin planul cadru sunt cele aprobate de M.Ed.C.
Programele scolare pentru aceste
discipline sunt elaborate de M.Ed.C. si sunt respectate de invatatori si
profesori.
Manualele existente in Colegiu
reflecta criteriul selectiei (din oferta de manuale scolare sunt selectate
titlurile de catre invatatori/profesori si este realizata apoi comanda la
nivelul scolii).
Sunt folosite manuale ale mai
multor edituri :
·
La clasele I-IV : Editurile Petrion, Bicc All, Aramis
Print, Radical, etc.
·
La clasele V-VIII : Editurile Humanitas, Didactica si
Pedagogica, All Educational, Teora, Aramis Print, Heinemann-Macmillan, Radical,
Cavallioti, Polirom, Corint.
·
La invatamantul liceal : Corint, Didactica si Pedagogica,
Aramis Print, Niculescu, Sigma, Radical.
Activitatea didactica este
sustinuta si de materiale auxiliare : planse didactice (indeosebi pentru
clasele I-IV), harti, atlase, expozitie de roci, instrumente si corpuri
geometrice, computere, material de laborator. Laboratorul de biologie are
amenajat un colt viu.
1. Curriculum la decizia
scolii
Curriculum –ul la decizia scolii
acopera diferenta de ore dintre curriculum-ul
nucleu si numarul minim/maxim de ore pe saptamana si pe an de studiu,
prevazute de planurile cadru.
Acest tip de curriculum urmareste
sa coreleze mai bine resursele scolii cu dorintele elevilor si cu cerintele
comunitatii. El contribuie la valorizarea Colegiului nostru si la crearea unei
personalitati proprii a acestuia prin diferentierea ofertei de educatie.
Incepand din anul scolar
1998-1999 personalitatea Colegiului a fost conturata prin derularea
urmatoarelor discipline C.D.S. :
·
Elemente de vocabular si fonetica
·
Elemente de morfologie
·
Elemente de sintaxa
·
Literatura universala
·
Retorica
·
Elemente de gramatica engleza
·
Tehnici de redactare in limba romana
·
Tehnici de redactare in limba engleza
·
Cultura si civilizatie britanica
·
Tehnici de redactare in limba franceza
·
Cultura si civilizatie franceza
·
Limba germana
·
Istoria comunismului romanesc
·
Mari istorici si operele lor
·
Probleme controversate in Istoria romanilor
·
Viata cotidiana si mentalitati
·
Istoria integrarii europene
·
Istoria religiilor
·
Istoria crestinismului
·
Drepturile omului
·
Elemente de drept
·
Educatie antreprenoriala
·
Geopolitica
·
Geomorfologia Romaniei
·
Strategii de comunicare eficienta
·
Matematica distractiva
·
Tipuri de probleme in chimia organica
·
Tipuri de probleme in chimia anorganica
·
Chimia vitaminelor
·
Stil de viata si sanatate
·
Limbajul C#
·
HTML
·
Volei
·
Arta dramatica
In fiecare an numarul
disciplinelor din C.D.S. a sporit, iar titlurile si continuturile s-au
diversificat. Am enumerat doar acele discipline care au fost prezente in cea
mai mare parte a perioadei 1999-2006.
Pentru anul scolar 2006-2007
oferta C.D.S. numara 118 titluri. Anexam
aceasta oferta la finalul proiectului.
La clasele I-IV curriculum la
decizia scolii s-a axat pe : Limba engleza (pentru clasa I), Germana
distractiva, Geografia Gorjului, Engleza distractiva, Engleza prin cantece si
poezii, etc.
La clasele V-VIII C.D.S. a
cuprins : Matematici distractive, Volei, Drepturile copilului, Educatie civica
(clasa a V a).
Pentru clasele invatamantului
liceal sunt valabile cele mai multe cursuri optionale enumerate mai sus.
Selectia si optiunile privind
C.D.S. se realizeaza in conformitate cu normele şi metodologiile existente la nivel national. Elevii (pentru
clasele primare si gimnaziale, parintii) isi exprima optiunile pentru C.D.S. in
functie de dorintele, aptitudinile si interesele lor.
Personalul didactic de la Colegiul
National “Spiru Haret” si-a propus si isi propune in continuare sa limiteze aprofundarile
si extinderile si sa mentina o oferta C.D.S. bogata si diversificata, in care
elevii sa-si implineasca posibilitatile de formare.
2. Activitatile
extracurriculare
Activitatile extracurriculare
sunt selectate si structurate in functie de interesele elevilor si de
obiectivele educationale urmarite : educatia pentru valori, educatia pentru
cetatenie democratica, educatia pentru sanatate, educatia pentru protejarea
mediului inconjurator (ecologica), educatia pentru timpul liber.
Ca pondere aceste activitati se
prezinta astfel :
·
Culturale – sunt organizate in
vederea educarii pentru valori a tinerilor si constau in : vizionarea pieselor
de teatru (pe baza de abonament) puse in scena de Teatrul Dramatic “Elvira
Godeanu” din Tg-Jiu; participarea trupei de teatru a Colegiului la Concursul de
teatru pentru liceeni si castigarea unor premii importante : Premiul I
(2002-2003), Marele premiu (2003-2004), Premiul II (2004-2005); serbari
prilejuite de evenimente marcante; comemorari si celebrari precum : Ziua
Eroilor, Ziua Nationala, Ziua Europei, Ziua Unirii, spectacole
cultural-artistice organizate cu prilejul Zilelor Colegiului; expozitii de
pictura cu prilejul evenimentelor anterior mentionate si pentru Ziua Copilului,
Sarbatorile de Craciun si de Paste.
·
Civice – organizarea unor
actiuni impotriva violentei domestice, de constientizare a dreptului si
obligatiei de a vota responsabil.
·
Sportive – participarea elevilor
Colegiului la campionate si cupe scolare organizate la nivel municipal si
judetean; organizarea de competitii sportive cu prilejul Zilelor Colegiului
(volei, tenis, fotbal, baschet, sah).
·
Ecologice – participarea elevilor
din C.N.S.H. la Concursul de proiecte de mediu; participarea elevilor la
concursurile de Protectie civila si Micii pompieri.
·
Realizarea unor proiecte si programe de prevenire si
combatere a consumului de droguri; participarea la Concursul national de proiecte
antidrog.
·
Organizarea de excursii si tabere scolare : excursii la
principalele obiective istorice din judetul Gorj, in baza unui parteneriat cu
Muzeul Judetean de Istorie “Alexandru Stefulescu”, precum si excursii la
Sighisoara, Cheile Butii, Herculane, în Moldova, etc.
Resursele materiale si
financiare
Realitatea de la Colegiul
National “Spiru Haret” se concretizeaza astfel :
Starea cladirilor este buna si
foarte buna. Corpul cladirii principale a beneficiat de reabilitare prin
Programul – reabilitare scoli – colaboarare cu Banca Mondiala, reconditionarea
unor spatii cu sprijinul Primariei si al Consiliului local, folosirea eficienta
a fondurilor extrabugetare. Pavilionul principal nu are incalzire centrala.
Pavilionul B are spatii de
invatamant reconditionate (din fonduri extrabugetare), beneficiaza de incalzire
centrala (centrala proprie). Iluminatul in ambele pavilioane este
corespunzator.
Biblioteca este intr-o stare
foarte buna, acest spatiu fiind reconditionat si reamenajat in vara anului 2005
cu sprijinul Consiliului local.
Sala de sport se afla, de
asemenea in bune conditii. A fost igienizata (interior) si construita sarpanta acesteia in anul 2005.
Bazele sportive, in schimb, au
fost deteriorate, ele necesitand amenajari urgente.
Caminul a fost reconditionat tot
in vara anului 2005, cu sprijinul Consiliului local. Caminul, cantina si sala
de sport au fost racordate la incalzirea centrala.
Amfiteatrul Colegiului a fost
restaurant in vara anului 2003. Este frumos amenajat (din fonduri extrabugetare).
Colegiul are din vara anului
trecut un grup sanitar modern, construit dupa standarde europene.
Materialul didactic este
constituit din harti, planse, aparate si dispozitive de laborator, expozitie de
roci, aparatura de laborator.
Laboratoarele de informatica sunt
dotate cu calculatoare care sunt conectate la Internet.
Materialul didactic existent in
Colegiu este insuficient desfasurarii unui proces didactic de calitate. De
asemenea aparatura de laborator si calculatoarele sunt insuficiente si uzate fizic
si moral.
Pentru buna desfasurare a
procesului didactic, in 2006-2010 ne propunem :
1.
Reparatii curente
·
Igienizarea in interior si exterior a Pavilionului B si a
cantinei
·
Astfaltarea bazelor sportive
·
Inlocuirea si repararea tamplariei de lemn la camin (cercevele)
·
Zugraveli si vopsitorii interioare in pavilionul A (12
Sali de clasa si holuri)
·
Realizarea lamperiei de lemn pe holuri
·
Revizuirea si repararea instalatiilor electrice, termice
si sanitare in toate spatiile de invatamant si cazare
·
Inlocuirea sau refacerea imprejmuirii metalice din partea
de sud a Institutiei (~150 m)
·
Verificarea tehnica a instalatiilor de gaze
·
Vopsirea imprejmuirii de tabla a Institutiei(~300 m)
·
Iluminatul incintei
·
Amplasarea centralei de incalzire a caminului, cantinei,
salii de sport in incinta Colegiului
·
Modificarea sistemului de inchidere/deschidere a usilor
(Pavilionul A, B) catre exterior
·
Construirea unei borduri de protectie impotriva apelor
pluviale (Pavilionul A, B)
2.
Investitii
·
Construirea unor spatii de cazare pentru baieti
·
Realizarea incalzirii centrale pentru Pavilionul A
·
Construirea unui campus scolar (20 sali de clasa, spatii
de cazare pentru 10 profesori, laboratoare – in special de informatica, camin,
bazin de inot).
3.
Obiecte de inventar
·
Dotarea cu mobilier pentru laboratoarele de fizica,
chimie, biologie
·
Procurarea materialului didactic pentru sport (mingi de
handball, fotbal, baschet)
·
Procurarea de perdele, garnituri de pat
·
Procurarea unui robot de bucatarie
·
Dotarea caminului cu 3-4 televizoare conectate la cablu
TV
·
Procurarea hartilor istorice si geografice
·
Achizitionarea unor calculatoare performante (cel putin
30), a 2 imprimante, 1 Cd-player, 1 CD-recorder, 1 camera video
Fondurile necesare indeplinirii
tintelor si obiectivelor Colegiului in urmatorii ani sunt estimate astfel :