Prezentare

MISIUNEA ȘCOLII

Colegiul Naţional „Spiru Haret” Tg-Jiu, îşi propune:

—- Menţinerea şi consolidarea prestigiului de care se bucură în comunitate; sporirea prestigiului său în rândul instituţiilor similare din ţară.

-—Atragerea spre Colegiul Naţional „Spiru Haret” a celor mai buni elevi din judeţ. Motivarea acestora pentru obţinerea performanţelor și a excelenței. Cuprinderea într-o pondere însemnată a copiilor din mediul rural, asigurarea egalităţii şanselor pentru accesul lor la educaţia de calitate.

—-Asigurarea ”stării de bine” a copiilor și tinerilor haretiști, dezvoltarea bunăstării acestora și oferta unui mediu sigur și prietenos din partea instituției.

—-Derularea unei politici eficiente de selecție și valorizare a personalului în vederea creșterii calității educației.

—-Instituirea spiritului academic în dezbaterile, atitudinile, comportamentele profesorilor de la Colegiul National „Spiru Haret”.

—-Educarea tinerilor în spiritul cetăţeniei democratice, înţelegerea, respectarea şi exercitarea drepturilor omului, practicarea democrației coparticipative.

—-Deschiderea faţă de Europa şi promovarea dimensiunii europene în educaţie prin:

  • —Continuarea studierii limbilor străine
  • —Promovarea comunicării interculturale
  • —Realizarea unităţii prin diversitate

-—Dezvoltarea competenţelor generale şi specifice privind învăţarea informaticii şi a tehnologiilor informaţiei şi comunicării.

—-Accentuarea dimensiunii pragmatice a personalităţii tinerilor prin educaţia antreprenorială, ecologică, pentru un stil de viață sănătos.

—-Promovarea valorilor moral-religioase, a educației estetice, artistice.

—-Introducerea unor forme alternative de învăţare

—-Pregătirea tinerilor pentru construirea unei cariere de succes în acord cu cerinţele comunităţii locale, naţionale, internaţionale; realizarea unei tranziții line spre piața muncii.

 

VIZIUNEA ȘCOLII

Colegiul Național Spiru Haret dorește să realizeze un demers educațional circumscris domeniului excelenței, în vederea dezvoltării unor personalități valoroase, creativ-pragmatice, moral-civice, europene, cu abilități de comunicare și competențe intelectuale, să dezvolte diverse parteneriate îmbogățind calitatea educației, să coopereze cu instituții prestigioase la nivel național și internațional, să promoveze politici pozitive în relația cu comunitatea.
 

PESTE 100 DE ANI DE CUNOAȘTERE, NOBLEȚE, SIMPLITATE, HAR

În cei 186 de ani ai devenirii sale, Colegiul Național “Spiru Haret” își măsoară vârsta, o “vârstă venerabilă”, cu o istorie memorabilă, în care perioadele faste, înfloritoare au alternat cu cele întunecate.
Începuturile învățământului public din Gorj și, deci, ale școlii noastre se petrec în primul semestru al secolului al XIX-lea, în condițiile aplicării Regulamentelor Organice (din 1831 în Țara Românească, din 1832 în Moldova), care prevedeau înființarea de școli naționale în fiecare reședință de județ.
În 1832 se deschid cursurile Școlii Publice din Târgu-Jiu pentru 50 de cursanți. Spațiul în care funcționează școala se află pe ulița Măldărășoaia.
Întâiul dascăl al Școlii Normale din Târgu – Jiu a fost cel mai tânăr profesor din București, Costache Stanciovici Brănișteanu. Cursurile au fost inaugurate imediat după Paștele anului 1832.
Școala Națională din Târgu-Jiu a avut două atribuții chiar de la înființare: să pregătească pe cei care urmau să devină învățători la școlile din sat și să controleze activitatea celorlalte instituții de învățământ. Din 1838 s-a introdus sistemul de recrutare a candidaților de învățători. În 1844 Școala Națională era înscrisă cu numele de Școala Normală.
Deveneau cursanți aici doar elevii care ”au trecut cu destoinicie cursul învățăturii școlii comunale”.
Până în 1845, Școala Normală din Târgu Jiu a pregătit 177 de învățători pentru tot atâtea școli sătești.
În această perioadă a avut cei mai mulți cursanți, comparativ cu școlile similare din Oltenia (170 față de 70 Doljul, 55 Mehedințiul, 80 Caracalul).
În 1848 Școala Normală își încetase activitatea, datorită epidemiei de holeră, redeschizând-o în 1850, fiind încadrată cu doi, apoi cu încă trei profesori și trei clase.
A revenit la post și profesorul Stanciovici Brănișteanu, căruia în timpul epidemiei de holeră i-au murit cei trei băieți și soția. A urmat o perioadă nefastă, instituția devenind o școală de nivel primar, o perioadă de organizare și reorganizare, pentru ca în 1885-1886 Școala Normală din Târgu Jiu să fie din nou desființată.
O altă etapă din istoria Școlii Normale din Târgu Jiu a început la 1 septembrie 1919. Prin Ordinul Ministrului Învățământului și Cultelor nr. 100464, în contextul deschiderii celor 28 de școli normale noi, s-a înființat la Târgu Jiu, Școala Normală de Învățători. Era nevoie de dascăli care să-i învețe pe copiii țării.
Deoarece școala nu are propriul local, funcționează la început cu două clase în localul Școlii Primare de Băieți nr. 2 și cu două clase într-un spațiu de închiriat la Teatrul Milescu, unde se află cancelaria, atelierul de lucru manual și cantina.
În anul școlar 1919-1920, la Tânăra Școală Normală din Târgu Jiu exista doar clasa I, cu elevi admiși prin examen și clasa a Va, cu elevi transferați de la alte școli de profil sau de la licee teoretice. Până în 1922-1923 s-au asigurat toate cele 6 clase.
Lipsa spațiului propriu crează mari greutăți. Spațiile de închiriat nu îndeplinesc cerințele specifice unui învățământ corespunzător. Se conturează ideea construirii unui local propriu.
Ca urmare a strădaniilor renumitului doctor N. Hasnaș chestiunea terenului s-a rezolvat pozitiv. Adunarea Deputaților a votat cu unanimitate de voturi, în ședința din 4 aprilie 1924, legea prin care “se autorizează epitropia Bisericii parohiale” Sfinții Constantin și Elena “din orașul Târgu Jiu să cedeze Prefecturii Județene Gorj, locul viran în suprafața de 50000 m2, proprietatea Bisericii filialele Olari, situate în acel oraș între străzile Mihai Bravu și Agriculturii, spre a se construi pe el Școala Normală în schimbul sumei de 150000 lei. ”
Legea, votată și în Senat, a fost promulgată de regele Ferdinand I la 4 august 1924.
Lucrările de construcții ale noului local au început în 1923, după proiectul arhitectului C. Păunescu, la recomandarea Ministerului. Antreprenor a fost renumitul arhitect Iulius Doppelreiter, iar președinte al Comitetului Școlar, dr. N. Hasnaș, cel care urmărește și sprijină finalizarea lucrării.
Localul Școlii Normale a fost inaugurat în 1925, când s-a montat și placa de marmură din holul central. Clădirea a devenit funcțională în 1926, când întreaga activitate se desfășoară în noul local.
În urma Reformei agrare din 1921, școala a fost împrumutată cu un teren de 20 ha la Vădeni, ca lot experimental. În spatele școlii se întinde grădina de zarzavat.
Din 1920 s-a înființat și o școală primară de aplicație, unde elevii normaliști ai cursului superior efectau pedagogie practică. În anul 1934 pe lângă Școala Normală s-a organizat învățământul supraprimar, cu clasele a VI-a, a VII-a, pentru asigurarea pregătirii complete a tinerilor învățători.
În 1937 a fost construit Amfiteatrul Colegiului, o frumusețe arhitectonică unde se realizau și se realizează manifestări culturale și intelectuale remarcabile.
La începutul anilor ’30 era una dintre cele mai bine dotate școli de profil din țară.
Din 1932 Școala Normală poartă numele ctitorului învățământului modern din România, “Spiru Haret”. Până la declanșarea celui de-al Doilea Război Mondial, școala a cunoscut momente de înflorire. Au funcționat aici, în calitate de profesori, personalități remarcabile ale învățământului gorjean. Enumerăm mai întâi pe cei care au coordonat întreaga activitate instructiv-educativă, în calitate de directori: Arghir Iancu, primul director de la reînființarea școlii, Nicolae Andriescu, profesor de istorie și orator excelent, a condus demersurile pentru obținerea terenului și construirea localului actual, C. Mihăilescu, ctitorul acestui remarcabil local de școală, CV Dănău, Ion Trocan, Mircea Pîrvulescu, Titus Ciocănescu. Au predat și profesorii: I. Rizu, I. Vâlcu, P. Tașcău, C. Demetrescu, T. Gâlcescu, dr. Hasnas.
Menirea oricărei școli este orientarea elevilor spre viață și practicarea meseriei / profesiei pentru care s-au pregătit. Fiecare elev al Școlii Normale semnează, la sfârșitul cursurilor, un angajament prin care se angajează să servească statul cel puțin 10 ani.
Absolventul și-a asumat obligația de a preda în una dintre provinciile unite cu Regatul României în 1918, în zonele de frontieră.
Dintre absolvenții Școlii Normale, din perioada interbelică, rămași învățători, remarcăm: Botu I. Constantin (seria 1930), Teoteoi N. Ion (seria 1930), Grigore Gh. (seria 1933), Negulescu Gh. (seria 1934), Petcu Vasile (seria 1936), Bardan V. Gr. (seria 1937), Dăneț Gh. Ion (seria 1937), Mitran Dumitru (seria 1939), Cinteza Emanuel (seria 1940).
Între școala normală din Oltenia, Școala Normală “Spiru Haret” din Târgu Jiu are o poziție deosebită, de prestigiu, conferită de valoarea profesorilor și elevilor, de activitatea instructiv-educativă desfășurată aici, de numărul relativ mare de elevi care au frecventat (în deceniul 1920-1930 au fost înscriși 2919 elevi, promovând 2184), de splendidul local al școlii, de faptul că educa și elevi din alte județe ale Olteniei.
Din 1940 clădirea Școlii Normale este folosită și pentru cursurile unei școli de ofițeri de aviație, iar din 1941 au început pregătirile pentru transformarea localului în spital militar. Între 1941 și 1943 școala a fost militarizată.
Perioada 1945-1946 a fost foarte grea și dezastruoasă pentru școală.
Localul a fost rechiziționat pentru încartiruirea trupelor sovietice. Au fost vandalizate și distruse spații de învățământ, instalații sanitare, aparatură de laborator, instrumente muzicale, aparate pentru gimnastică etc.
Școala a pregătit dascăli atât în ​​timpul războiului, cât și în primii ani după aceea. Și-au continuat studiile la Școala Normală din Târgu-Jiu, mulți studenți refugiați din Basarabia.
În perioada 1954 – 1969 instituția de care ne ocupăm funcționează sub denumirea de Școala medie nr. 2, respectiv Liceul nr. 2. Au absolvit aici liceul sute de gorjeni. Începând cu 1 septembrie 1969 s-a înființat Liceul Pedagogic din Târgu-Jiu.
Din anul școlar 1970-1971 Liceul pedagogic funcționează cu clase de învățământ primar, învățământ gimnazial, 6 clase de liceu (învățători și educatori) și o clasă de învățământ postliceal, împărțind localul cu Liceul nr. 2. Director era prof. Ion Talabă.
Începând cu 1 ianuarie 1970 școala a primit un buget propriu. Veneau totodată și primele piese de material didactic: hărți geografice, truse pentru fizică și chimie, un pikup.
Din 1970-1971 Liceul pedagogic funcționează singur în actuala clădire, cu 8 clase de învățământ primar, 12 clase de învățământ gimnazial, 6 clase de liceu (învățători și educatori) și o clasă postliceală. Erau profesori: Ion Talabă (și director), Gh. Raita, V. Andrițoiu, Gabriela Lupulescu, A. Văidianu, S. Roșca, Magdalena Popescu, Clementina Manolescu, P. Rădulea, C. Popescu, L. Grițcu, I. Vîlcu, P. Petraș.
Începând cu 1978 numărul elevilor la liceul pedagogic s-a redus semnificativ, învățământul dobândind o accentuată componentă productivă. În anul școlar 1978-1979, planul de școlarizare pentru clasele IX-a nu cuprinde nici un loc pentru specializarea învățători-educatori. Din anul școlar 1979-1980 liceul și-a schimbat practica specializării, pregătindu-se pentru specializarea industriei ușoare și filologie-istorie. S-a păstrat o clasă cu profil pedagogic, cu dublă specializare învățători-educatori, până în 1982, când ultimii absolvenți ai acestui profil au părăsit școala.
De renumele Liceului Pedagogic din Târgu Jiu și-au legat existența profesori de vocație. Menționăm câteva nume consacrate: Ion Talabă, Gabriela Lupulescu, Vera Druță, Lia Blejan, Antonie Mihuț, Eugen Velican, Milica Bican, Magdalena Gâlă, Eugen Șerbănescu, Maria Rodeanu, Gheorghe Stăncioiu, C. Băcanu, GH. Golea, Lucia Crăciun, Eugenia Ionescu, Aurelia Caprițescu, N. Ghinoiu, C. Șofei, Liliana Fometescu, Il. Pînișoară, Nicolae Mischie, Elena Diaconescu, Vasile Cioroianu, Aurora Trașcă, Viorica Lungănoiu, Veronica Neagoe, Romeo Șișiroi ș.a.
Din 1982 școala a fost numită Liceul Industrial nr. 6.
În 1990 s-a reînființat profilul inițial, cel pedagogic, instituția numindu-se Școala Normală “Spiru Haret”.
În 1999, după demersuri importante pentru transformarea școlii în Colegiu Național și în școală reprezentativă, susținută de inspectorul școlar general Adrian Gorun, Școala Normală “Spiru Haret” din Târgu-Jiu a devenit Colegiul Național “Spiru Haret”, transformare realizată în baza Ordinului Ministrului Educației Naționale nr. 5271 / 21.12.1998.
În februarie 1999 au fost organizate ample manifestări științifice și cultural-artistice care au marcat evenimentul.
De atunci, până în prezent, Colegiul a urmat un ascendent, remarcându-se ca instituție prestigioasă a învățământului gorjean și național.
În perioada 1999 – 2010 s-au realizat ample lucrări de reabilitare a spațiului de învățământ. Au fost folosite fonduri din bugetul local și în special din surse extrabugetare. Școala a beneficiat de finanțarea Băncii Mondiale și din 2003 în activitățile de întreținere și finanțare a fost implicat și Consiliul Reprezentativ al Părinților. Am beneficiat de programul de reabilitare și dotări al guvernului.
Colegiul Național “Spiru Haret” a oferit și oferă copiilor din județ o paletă largă de specializări: filologie, engleză intensiv, franceză bilingv, științe sociale, învățători-educatori, bibliotecari-documentariști, științele naturii, matematică-informatică – informatică intensiv.
Până în 2006 au funcționat în fiecare an peste 52 de clase de elevi. În perioada 1999-2003 au existat 58 de clase. Din anul 2007, numărul claselor a scăzut, în 2010 funcționând 48 de clase cuprinzând 1323 elevi.
Din 15 septembrie 2012 numărul formațiunilor de studiu a crescut (51 clase), ca urmare a includerii clasei pregătitoare în învățământul obligatoriu. În anul școlar 2012-2013 la învățământul primar au funcționat trei clase mai mult: 2 clase pregătitoare și o treia clasă I (în total 11 clase de învățământ primar).
În prezent în Colegiu funcționează 54 de clase și sunt înmatriculați 1568 elevi. Ei învață în clasele pregătitoare – a XII-a. Peste 75% din ei au obținut medii generale peste 9 (calificativul FB pentru cei din învățământul primar) și peste 90% medii generale peste 8.
Ca urmare a implicării într-un parteneriat european Comenius și în alte activități cu valoare europeană, Colegiul a obținut certificatul “Școală europeană” în două rânduri, consecutiv (2007, 2010), deținând acest titlu până în 2013.
Pentru performanțele obținute în 178 de ani, Colegiul a primit Certificatul de Excelență instituțională (2010).
Din iunie 2009, Colegiul s-a împodobit cu Capela cu hramul “Sf. Mare mucenic Gheorghe și Sf. Apostol Toma”.
Această vizibilă transformare a avut loc în timpul directoratului remarcabilului “om de școală”, prof. dr. Gh. Gorun, cel mai lung, de altfel, directorat din istoria Colegiului; din 1998, până în septembrie 2016.
Colectivul didactic se înnoiește alături de dascăli consacrați afirmând-se profesori ai perioadei mai recente: Luminița Dima, Corina Lărgeanu, Gretuța Ștefănescu, Angelica Popescu, Valentin Popa, Ion Pința, Dan Stoichițoiu, Grigorie Preoteasa, Gheorghe Gorun, Maria Mititelu, Carmen Cosmulescu , Elena Cornoiu, Cristian Ciobanu, Ecaterina Duțuleasa, Laura Roman, Delia Dabelea, Adela Ionescu, Dolores Răduțoiu, Gabriela Crudu, Elena Găvan, Valentin Tălângă, Felicia și Anghel Păunescu, Mihaela Găvănescu, Vasile Pupăzan, Mihaela Tătaru, Ilie Fleancu, Irina Chiriță, Simona Anghel, Lili Bălăceanu, Gabriela Căpraru, Viorica Berbec, Elena Albici, Cristian Cerneff, Laurențiu Popescu, Mariana Rebedea, Ion Giorgi etc.
Toți au contribuit și contribuie la afirmarea Colegiului nostru în comunitate, la sporirea calității educației printre hărți.
În ultimii ani ne-am străduit să menținem statutul care ne-a lăsat moștenire și să-l consolidăm. În continuare rezultatele elevilor noștri la evaluările finale au fost notabile, iar participările și premiile obținute la olimpiadele și concursurile naționale și internaționale au evidențiat imaginea Colegiului în țară și peste hotare.
Din 2009, până în prezent, de fiecare dată când regulamentul de concurs “Euroscola” ne-a permis, elevii Colegiului Național “Spiru Haret” s-au înscris între laureații cu drept de participare la Zilele Euroscola de la Strasbourg. Astfel, peste 130 de studenți au ocupat locurile parlamentarilor europeni cel puțin pentru o zi.
Ne străduim să atragem în continuare spre Colegiul Național “Spiru Haret” cei mai buni elevi din județ, să-i motivăm să obțină performanțe, să le asigurăm un mediu sigur și prietenos.

Profesor dr. Carmen Cosmulescu

Bibbliografie
Andrei N, Pârnută Gh., Istoria ȋnvăţământului din Oltenia, vol.1, vol.2, vol.3, Craiova, 1973, 1981.
Cârlugea Zenovie, Ȋnvăţământul târgujian, tradiţie și afirmare, ȋn Buneci V., Pânișoară T, Șerban D, Șoldea I, ” Târgu-Jiu-600-repere de ieri si de azi”, Editura Măiastra, Tg-Jiu, 2006.
Cepoi Ion, Zmeul de hârtie, 2006.
Gorun, Gh., Cosmulescu, Carmen, Crudu, Gabriela, Ciobanu, Cristian, Colegiul Naţional “Spiru Haret” la 175 ani, Editura Măiastra, Tg-jiu, 2007.
Gămăneci Gh., Arimia V, Rădulea P, Școala gorjeană ȋn contextual dezvoltării ȋnvăţământului românesc. Istorie.Vocaţie. Profesionalism, volumul I, Editura Măiastra, 2007.
Neguleasa D, Școala târgujană – biografie și destin “, Editura Gorjeanul, Tg-jiu, 2005.
Rădulea P., Gorun Gh, Colegiul Național” Neguleasa D “, Īnvățământul public târgujian la începutul drumului, Spiru Haret “. Monografia pedagogică ărăneală în județul Gorj, vol. I, Editura Rhabon, 2005.
Serafim Gh., Druță Vera, Zamfiroiu G, Monografia Școlii Normale și Pedagogia Liceului din Târgu-Jiu. Contribuții la istoria învățământului din județul Gorj, Tg-Jiu, 1982, dactilografiată.
Șomâcu C., Dosar din istoria școlii gorjene, Editura Măiastra, Tg-Jiu, 2010.